o postare filozofică, despre multe şi totodată despre un singur lucru

Viaţa. Multe metafore i s-au atribuit, care mai de care: cine spune că-i o linie, o hartă, un drum, un râu, o călătorie, etc., dar necătând la asta, toate metaforele au ceva în comun - necesitatea de a alege/schimba periodic direcţia în care mergem şi lipsa posibilităţii de a se întoarce înapoi, în timp. Şi asta ne sperie cel mai tare, atunci când calea noastră se ramifică, oferindu-ne mai multe direcţii, pentru că ştim că nu ne vom putea întoarcem înapoi. Dar nu poţi să stai veşnic la aşa o ramificaţie şi va trebui odată şi odată să faci o decizie.

Decizii. Le facem mai multe decât ne dăm seama. Zilnic, alternăm direcţia spre care mergem prin deciziile noastre. Aceste decizii nu durează în timp, ele sunt momentane, însă toate necesită efort şi energie pentru a analiza eficienţa deciziei făcute. Încercăm să intuim ce ne aşteaptă dacă alegem o cale sau alta, să vedem unde ne va aduce, însă totul ce vedem uneori sunt mirajurile pe care le creăm tot noi. Şi aici ne punem pe gânduri.

Gânduri. Ele necesită multă energie fizică, emoţională, intelectuală şi spirituală şi pot fi despre trecut, prezent sau viitor, însă nu pot fi toate trei simultan. Fie te gândeşti la trecut - despre amintirile frumoase/neplăcute sau despre deciziile făcute anterior, care au şi generat aceste amintiri, fie te gândeşti la prezent - cum te simţi, cine eşti, ce ai, ce nu ai, ce ai vrea să ai, ce decizie trebuie să faci la ramificarea la care ai ajuns, fie te gândeşti la viitor - unde ai vrea să ajungi şi ce ai vrea să obţii reieşind din ceea ce eşti în prezent? Toţi decid pentru ei la ce să se gândească însă totodată oamenii vor realizări.

Realizări. Acestea sunt aspiraţiile noastre care au devenit realitate în urma deciziilor pe care le-am făcut în trecut. Toţi îşi vor visurile împlinite, însă aici majoritatea oamenilor eşuează, pentru că pentru a-şi realiza scopurile propuse, este necesar să te gândeşti la viitor şi să acţionezi, însă oamenii se gândesc în mare parte la trecut. Şi nu că doar se gândesc, ci trăiesc cu acel trecut, uneori blestemându-se pentru deciziile făcute în trecut, sau pur şi simplu pentru că "în trecut era mai bine". În loc să înveţe din greşelile sale şi să-şi îndrepte tot potenţialul său înainte, ei se întorc cu spatele la viitor şi privesc în trecut.

Trecutul. Aici e cel mai simplu, el nu poate fi schimbat, rămâne doar să-l accepţi aşa cum este. Însă dacă te gândeşti numai la ceea ce nu poate fi schimbat, vor schimba alţii pentru tine ceea ce poţi schimba tu. Este în engleză o vorbă: "Learn to let go", aşa că dacă vreai să obţii ceva de la viaţa asta - acceptă trecutul aşa cum este, ridică-ţi curu de pe scaun, priveşte în viitor la realizările pe care ai vreai să le obţii, gândeşte-te ce trebuie să faci pentru asta, fă deciziile corespunzătoare la momentele potrivite şi crează-ţi viaţa pe care o vreai tu.

sursa imagine