Acest cuvânt descrie în mare măsură tot ce s-a întâmplat pe parcursul lui 2011: oamenii pe care i-am întâlnit, ideile pe care m-am apucat să le implementez, evenimentele la care am participat, lucrurile pe care le-am învăţat şi multe multe altele. Aş vrea să menţionez doar 2 lucruri pe care le-am învăţat şi aş vrea să le împărtăşesc.
Sincronicitate.
Poate suna banal, straniu, fluffy şi neserios, dar am simţit acest fenomen pe pielea proprie. Cine a văzut filmul The Secret, acolo era o chestie că dacă te gândeşti la ceva şi îţi doreşti tare-tare, atunci se realizează. Păi nu e aşa. Nu, nu se realizează ci doar îţi intersectează viața ta cu alţi oameni şi alte evenimente care te pot ajuta, dacă le permiţi să o facă. Un eveniment la care nu vroiam să merg sau un training la care nu-mi doream să particip pentru că eram prea obosit după alte 2 zile de training s-au transformat într-un timp petrecut foarte plăcut, cu prieteni pe care nu i-am văzut de mult timp, deşi nu ştiam vă vor veni. Sau training-ul mi-a făcut cunoştinţă cu o persoană cu care am interese comune şi probabil în anul care vine vom face un proiect în parteneriat. Și cazuri sunt multe. Sincronicitatea te sincronizează cu acei de care ai nevoie, trebuie doar să fii atent să-i observi.
Creier.
Am devenit pasionat de acest organ. Am citit câte ceva despre el şi am înţeles cât de complex este. Şi vreau să-l studiez mai departe. Nu mă refer doar la psihologie, ci şi la structura şi funcţionalitatea creierului. În ultimii ani au apărut foarte multe cărţi publicate la subiectul dat, cărți accesibile pentru toți, fără termeni specifici și explicații pe care le înțeleg doar acei ce studiază creierul, care reflectă cum funcţionează şi care sunt procesele care au loc în creier. Am realizat că toată multitudinea de reguli care există în toate sferele de activitate ale omului, la baza cărora stau relaţiile interpersonale ale oamenilor (management, leadership, prietenie, comunicare, educație, etc.), pot fi deduse și explicate în contextul percepţiei de către creier a informaţiei din exterior şi a proceselor interne. Creierul este responsabil absolut de tot (ok, poate împreună cu măduva spinării), de la reglarea proceselor fiziologice şi manifestarea emoţiilor, până la raţiune şi comportament. Dacă înţelegi cum funcţionează acest "centru de operaţiuni", atunci ştii cum să te autogestionezi mai bine și cum să interacţionezi cu alți creieri mult mai eficient.
Asta e, pe scurt. Acum aștept cu nerăbdare anul 2012, de la care știu ce vreau, rămâne doar să mă apuc de lucru :)
Sincronicitate.
Poate suna banal, straniu, fluffy şi neserios, dar am simţit acest fenomen pe pielea proprie. Cine a văzut filmul The Secret, acolo era o chestie că dacă te gândeşti la ceva şi îţi doreşti tare-tare, atunci se realizează. Păi nu e aşa. Nu, nu se realizează ci doar îţi intersectează viața ta cu alţi oameni şi alte evenimente care te pot ajuta, dacă le permiţi să o facă. Un eveniment la care nu vroiam să merg sau un training la care nu-mi doream să particip pentru că eram prea obosit după alte 2 zile de training s-au transformat într-un timp petrecut foarte plăcut, cu prieteni pe care nu i-am văzut de mult timp, deşi nu ştiam vă vor veni. Sau training-ul mi-a făcut cunoştinţă cu o persoană cu care am interese comune şi probabil în anul care vine vom face un proiect în parteneriat. Și cazuri sunt multe. Sincronicitatea te sincronizează cu acei de care ai nevoie, trebuie doar să fii atent să-i observi.
Creier.
Am devenit pasionat de acest organ. Am citit câte ceva despre el şi am înţeles cât de complex este. Şi vreau să-l studiez mai departe. Nu mă refer doar la psihologie, ci şi la structura şi funcţionalitatea creierului. În ultimii ani au apărut foarte multe cărţi publicate la subiectul dat, cărți accesibile pentru toți, fără termeni specifici și explicații pe care le înțeleg doar acei ce studiază creierul, care reflectă cum funcţionează şi care sunt procesele care au loc în creier. Am realizat că toată multitudinea de reguli care există în toate sferele de activitate ale omului, la baza cărora stau relaţiile interpersonale ale oamenilor (management, leadership, prietenie, comunicare, educație, etc.), pot fi deduse și explicate în contextul percepţiei de către creier a informaţiei din exterior şi a proceselor interne. Creierul este responsabil absolut de tot (ok, poate împreună cu măduva spinării), de la reglarea proceselor fiziologice şi manifestarea emoţiilor, până la raţiune şi comportament. Dacă înţelegi cum funcţionează acest "centru de operaţiuni", atunci ştii cum să te autogestionezi mai bine și cum să interacţionezi cu alți creieri mult mai eficient.
Asta e, pe scurt. Acum aștept cu nerăbdare anul 2012, de la care știu ce vreau, rămâne doar să mă apuc de lucru :)
2 comments:
eu tot de siske pasionat am rămas :)
obiceiurile vechi nu dispar nicăieri ;)
Post a Comment