O fac cel mult o dată pe zi...

...pe cînd alții o fac mai des. Căci să te caci în ideile și activitatea altora o poate face fiecare, însă să dai anumite idei, din experiența proprie, să ajuți pe alții cel puțin cu o vorbă, un sfat - pe puțini îi duce mintea și capul...
Pot și eu să mă cac în totul, dar nu o fac din 2 motive:
- chiar dacă spun că totul e kkt, la alții trebuie să le fie pîn'în cot, deoarece
- deseori idee nu am cum anume și pentru ce se fac lucrurile, așa că nu aș prefera defapt să critic pentru că o să par un bou, căci vorbesc ”ne po teme”.
Nu încerc să mă îndreptățesc cumva prin acest post, ba mai mult recunosc că mai greșesc, însă toți mai greșim, important e să înveți din greșeli și asta o facem.
Așa că dacă vreți să criticați - făceți-o vă rog constructiv, căci altfel cacamaș în critica voastră con****ia

Noi, Tinerii, CoNTăM !!!

Un slogan plin de sens și care inspiră speranță într-un viitor mai bun.
Astăzi CNTM împlinește 11 ani de activitate, eveniment remarcabil (la fel s-a lansat și site-ul CNTM, grup pe Facebook și pe Twitter) susținut de mulți tineri și nu numai.
Online-ul clocotește cu blogposturi, noutăți, tvituri, etc... toți felicită CNTM. Înseamnă că într-adevăr are rost, înseamnă că tinerilor le pasă, înseamnă că totuși vom avea un viitor mai bun.
La Mulți Ani CNTM!

Generator de lucrători de rînd

Am finisat orele la universitate, mi-a rămas doar examenele de stat și teza de licență.
Deja pot să spun că sunt ”Inginer aITișnic”. Oare?
Stau și mă gîndesc ce mi-a dat universitatea pentru cariera mea:
- cunoștințe teroretice (pe alocuri învechite).
- aplicarea parțială în practică a cunoștințelor teoretice
Sincer îmi vine greu să mai scriu ceva, însă iată ce aș mai vrea să fie:
- să știu cum să mă ”vînd” ca un specialist în domeniu
- să-mi aplic cunoștințele într-un proiect real (fie și foarte mic, doar pentru universitate, însă real). Anume așa capeți experiență și nu făcînd laboratoare pe care poți să le iai de la anii precedenți.
- oportunități de dezvoltare în domeniu pe lîngă universitate (defapt sunt cîteva conferințe (inter)naționale, însă e pentru doctori în știință, studenților revenindu-le rolul de mobilier în sală.)
- să nu fiu tratat ca un ”malacasos” de către unii profesori
- multe altele

Și dacă nu mai lucram la ceva proiecte, sau dacă nu eram în AIESEC, unde la fel am învățat foarte multe lucruri, atunci rămîneam după universitate un simplu lucrător de rînd, deoarece altceva universitatea nu poate să-i dea.
Sistemul de învățare curent deja este irelevant - acum e altă generație care are nevoie ca de aer de alte metode de învățare.

Sursa imagine.

Pavel Turcu 2.0

La început a fost pur și simplu internetul cu cîteva pagini web care ca să le accesezi trebuia să știi adresa exactă...
După care a apărut Web 2.0.

La fel la început pe web a fost Pavel Turcu, însă zvonul fanilor s-a ademenit cu timpul - pînă acum.
Și iată-l: Pavel Turcu 2.0 acaparează atenția Moldovei aici.

Cît vor dura de data aceasta comentariile și critica?

Pînă la urmă, totul este trecător.

Consiliul Național de Participare a VîrsTinerilor

Pentru început, vreau să spun că postul dat reflectă 2 părți a evenimentului de creare a ”Consiliului Național de Participare” (CNP) și este doar o părere personală, care este una din mulțimea celor care urmăresc evenimentele și cărora le pasă pentru țara asta nenorocită, dar totuși patrie - Moldova.

Recent a fost creat Consiliul Național de Participare, care are ca scop

Dezvoltarea şi promovarea parteneriatului strategic între autorităţile publice, societatea civilă şi sectorul privat în vederea consolidării democraţiei participative în Republica Moldova.

Mă bucură acest fapt pentru că se încearcă să se schimbe lucrurile spre bine (cel puțin se crează așa o impresie). Însă componența acestui organ consultativ îți strică toată plăcerea... (componența o puteți vedea pe blogul lui Eugen, sau pe site-ul oficial)
Mereu se vorbește despre importanța tinerilor în societatea noastră, iar cînd cauți prin lista membrilor CNP-ului, nu vezi mai mult de 1 tînăr, care este Sandu Coica, președintele CNTM. Și aici apare o întrebare - unde sunt tinerii? Sau încă suntem tratați niște copii?
Păi să vă spun că copii ăștia știu și pot chiar mai multe decît unii adulți. Deacord, nu toți, dar unii la vîrsta lor deja au coordonat proiecte de zeci de mii de lei, au înființat organizații, au condus ONG-uri, au inventat noi metode de utilizare a lucrurilor pe care le avem (aici vb mai mult de online), au adus un impact în societate și continuă să o facă și acum.
Nu suntem proști, dar atrăgeți-ne cineva atenția! Știe cineva cîte ONG-uri internaționale cu o experiență de zeci de ani sunt în Moldova? Unde-s ele? Căci tinerii aderă la ele să aducă un impact, aici ei ar putea sa-l amplifice considerabil.
Și cum se primește: 1 tînăr, care reprezintă vocea întregii noastre generații vs. 29 oameni cu problemele lor pe cap?
Văd 2 lucruri aici:
1. NU au fost aleși tinerii (cauze se poate de găsit o mie și una)
2. nu au aplicat tinerii. Și aici deja e o temă aparte. Că tot unii vorbesc, dar cînd ajunge la treabă...

Oricum, să vedem ce se va primi din aceasta... Chiar mi-ar fi interesant să fiu prezent la o ședință de-a lor.

PS: totuși cred că pe viitor se va schimba situația. Acum tinerii trăiesc și învață de la oamenii ”mai în vîrstă și experimentați” cum NU trebuie de facut unele lucruri. Nu mă refer la toți acum și nici nu vreau să jignesc pe acei care într-adevăr contribuie la bunăstarea noastră. Oricum v-ați dat deama cine sunt ăia.
Articol inspirat de aici.