amuş vine şi el

vine vine vine!
31 decembrie - o zi pe cât de simplă, pe atât de fermecătoare.
da, o zi obişnuită, pentru că globuleţul nostru se învârte în jurul soarelui la fel precum o face acum câteva miliarde de ani încoace şi o va face încă câteva miliarde de ani...
dar,

totuşi este o zi deosebită, pentru oameni, este un nou început pentru ei, un început al următoarei perioade de un an, în care ai posibilitatea să-ţi realizezi visurile... şi această zi oamenii o "umplă" cu farmecul de sărbătoare... în văzduh plutesc gândurile oamenilor despre anul care iată iată va "pleca" şi în acelaşi timp atmosfera de sărbătoare cuprinde dorinţele faţă de oamenii apropiaţi pentru anul care vine... şi totul este atât de pozitiv, şi toţi speră la un an mai bun ca cel precedent, şi toţi cred în miracole...
iar la miezul nopţii lumea se felicită, se cuprinde, se sărută (băieţii cu băieţi mai rar, dar totuşi), se gândesc la realizările anului care vine şi sărbătoresc...

apoi vine 1 ianuarie (da pentru unii vine deodată 2 sau 3 ianuarie :D), frumos, multdorit, când toţi continuă să-i felicite pe cei pe cine nu au reuşit. toţi sunt fericiţi şi se gândesc la anul care urmează să fie...
dar,
peste câteva zile totul revine la locurile sale...
şi lumea încetează să mai creadă în miracole,
şi atmosfera se rarefiază de dorinţe şi gânduri,
şi lumea uită să fie bună cu toţi,
şi viaţa continuă...

...până la următorul final de an.

un cântec la temă:

sursa imagine