A Simple Story - Part I

Era o simpla zi... Deja 6 luni se repeta aceeasi zi: universitate - camin - universitate. Norok ca am inceput sa umblu la antrenament dupa Anul Nou si ma mai debarasam de aceleasi ginduri si senzatii care ma tot urmareau un trimestru intreg. Eram primul an la universitate, inca verde la minte, imi era frica, invatam.

Si iata ca intr-o zi, dupa ce s-au terminat perechile ma cobor in "hall". Ceva mi-a furat privirea. Era o masa imprejurul careia s-au strins o gramada de studenti. La masa stateau 3 domnisoare. Mi s-a facut interesant. M-am apropiat. Cu un mic efort am ajuns in fata unei dintre cele 3 domnisoare si am intrebat-o ce fac ele. Mi-a intins un formular de aplicare si a inceput sa-mi lamureasca ce e AIESEC. Din cauza ca deja de vreo saptamina mi s-a astupat urechea stinga si ca era galagie in hall si mai ales impleruj la masa, am inteles mai ca nimic din ceea ce mi-a spus.

Eram 3 defapt din grupa care ne-am alaturat de Infodesk: Dima, Ilie si eu. Toti trei am luat cite un formular si ca de obicei am plecat acasa, dupa o zi obisnuita de universitate.

Nici nu-mi inchipuiam ce ma astepta...