fără titlu, dar cu puțină nostalgie

Uneori, mă apucă un dor de scris. Nu am scris de 5 ani pe acest blog, iar anul acesta se împlinesc 10 ani de când îl am.
Iar când mă așez să scriu, mă uit la foaia albă de pe ecran cum se uită la mine, răscolesc în minte prin lucrurile despre care aș vorbi și parcă nu-mi vine nimic în cap despre ce aș putea scrie. Atunci închid blogul și îmi caut de treabă.

 

Dar totuși dacă să scriu ceva, acum 10 ani în urmă aveam 21, eram student, aveam planuri uraganuri și eram verde la minte.
Astăzi sunt la 2 săptămâni de anul nou, 2019, la 31 ani, cu familie cu doi copii, cu multe oportunități și oleacă mai copt la minte.

E bine că este progres.

[sursa imagine]

TEDx Chișinău din altă perspectivă

Am fost speaker și a fost o experiență deosebită.
Deși înainte de eveniment nu ne întâlnisem niciodată cu speakerii (măcar acei din Moldova), pe parcursul evenimentului și după acesta am avut posibilitatea să mai socializăm puțin - sunt oameni minunați, toți. Și de la fiecare din ei și din discursurile lor am luat lucruri și idei interesante.
Pentru cei care nu au fost - am vorbit despre educație. Nu voi înșira însă speech-ul meu în această postare, voi aștepta înregistrarea cu discursul meu și o voi pune aici.
Oamenilor le-a plăcut, deși după cum a spus și Alexandru: ”nemulțumiți vor fi oricând.” Au fost și la mine, și asta este normal.
Vreau să mulțumesc echipei de organizatori. Lucrul lor poate nu era așa vizibil din sală, dar acolo, după culise, se muncea din greu.
Pentru mine a fost un eveniment TEDxChișinău excepțional.

Nu e o postare foarte informativă, este mai mult una emoțională, mai mult pentru mine. Dar iată alții au scris și detalii și opinii:
Nicu Apostu - TEDx #mdfuture + video
Alexandru Bordea - Din culisele TEDxChișinău
Doina Babcinschi - TEDx. А какое послание вы получили из будущего?
Ina Moroșanu - despre TEDxChişinău 2013: Postcards from the future
Eugen Luchianiuc - TEDxChișinău. De rău
Procrastinatul - Postcards from the future
și altele...

cum se repară drumurile capitalei cu viteza sunetului

Această poză a fost făcută astăzi la 15:51 la intersecţia străzilor Alba Iulia şi Onisifor Ghibu. Pe poză se vede cum drumurile noastre cele de toate zilele se repară cu ajutorul celor mai performante şi veşnice tehnologii.

Iar această poză a fost făcută la 15:55 pe cealaltă parte a intersecţiei:

Asta da viteză, nu şagă. În 4 minute ei au reuşit să plombeze găurile din prima poză şi deja 2 din a doua!

Tehnologii de ultimă generaţie, totul se măsoară, totul se face după standardele europene. Unul насыпал на глаз асфальта cu lopata, altul o trecut cu minicatocul, al treilea o măturat - tadam! - din gaură s-a transformat în dâmb. Păcat că în poză nu se vede şi mătura. 

Iată şi rezultatul. Interesant, până săptămâna viitoare va rezista?

Vorba ceea: Мне кажется нас наебывают, но пока не пойму где именно.

lecția 2012

Acum la o bucată de noapte, că tot nu am somn și deja e 31 decembrie, iar peste tot toți scriu ce au învățat anul acesta, mi-am propus să scriu și eu ceva.
Un singur lucru. Nu că n-aș învăța mai multe anul acesta, pur și simplu e o realizare importantă:

Orice înveți sau orice schimbi în sine, rezultatele nu apar imediat, ci este nevoie de timp pentru a vedea efectul.

Simplu și banal, ca de obicei. Însă noi deseori uităm de asta și vrem totul imediat, acum! Iar dacă nu avem acum - renunțăm.
Nu renunțați, perseverați.

încredere vs bunăstare

Toţi vor să trăiască mai bine, iar Moldovenii mai vor şi să se integreze în Uniunea Europeană, pentru că "atunci vor trăi mai bine".

Recent am dat de un grafic care indică raportul dintre PIB-ul pe cap de locuitor şi încrederea instituţională (încredere în eficienţa şi obiectivitatea instituţiilor publice), care arată o dependenţă direct proporţională:

Informaţia poate fi interpretată în 2 moduri: (1) cu cât încrederea instituţională este mai înaltă, cu atât PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare sau (2) cu cât PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare, cu atât încrederea oamenilor este mai mare. Datele sunt din 2010. Ţările din Europa de est se află în partea stângă de jos, pe când cele din Europa centrală şi de vest se află în partea dreaptă de sus. Tările nordice, Elveţia, Danemarca - toate au un nivel de încredere şi un venit pe cap de locuitor înalt.
Moldova? 
Pe site-ul WorldValuesSurvey.org am găsit informaţia despre "Trust Level". Deşi informaţia de acolo este din 2005-2006, iată o diagramă care arată nivelul comparativ al încrederii în oameni pentru câteva ţări din graficul precedent:

Respectiv, pe primul grafic, Moldova ar trebui să fie încă mai jos şi încă mai la stânga.
82.1% din respondenţi au răspuns că trebuie să fii foarte atent atunci când merge vorba de încrederea oamenilor... Şi asta, cu părere de rău, se vede. Oamenii nu au încredere unii în alţii, pentru că partenerul de business poate să te chidanească, să te na***ască, să te podstavlească, etc. Iar acolo unde nu e cooperare, nu e nici performanţă.
În grafic este menţionată încrederea instituţională, care ar putea fi diferită de încrederea socială, însă şi aici se păstrează proporţionalitatea:

Desigur nivelul de încredere nu este unicul factor care afectează bunăstarea unei ţări, însă este o componentă care contribuie la nivelul de trai într-o ţară. Tocmai de asta poate ar trebui să facem ceea ce spunem şi să respectăm obligaţiile pe care ni le asumăm. Poate atunci vom trăi mai bine?

sursa graficelor şi un articol la temă - http://blogs.lse.ac.uk

Paris — amintiri din călătorie

Cred că primul lucru care mi-a atras atenţia au fost străzile înguste, pe care nu am văzut ambuteiaje.

Timp liber am avut o după amiază, 3 seri şi o dimineaţă, deci pentru a vedea Parisul aveam puţin timp.

În primul rând am vizitat turnul. Văzând din metrou doar partea de sus a lui, am fost puţin dezamăgit, pentru că semăna cu o grămadă urâtă de fier ruginit, însă imaginea turnului în întregime a fost mult mai plăcută. Un Like turnului.

Cu limba franceză am o problemă - adică n-am nici măcar o problemă, pentru că nu o ştiu. De la şcoală ţin minte doar versul dintr-o poezie: "il pleut, il pleut aujourd'hui, il pleut de le matin" şi încă câteva cuvinte. În schimb practic toţi francezii cunosc engleza.

Încă un lucru care mi-a plăcut foarte tare sunt unghiurile. Parisul nu este un oraş perpendicular (cel puţin în regiunea de centru) şi asta aduce un farmec deosebit acestui oraş. Plimbându-te pe străzile neperpendiculare este o experienţă deosebită.

Semafoarele pentru pietoni - sunt inutile. Am stat la început şi am aşteptat, ca oameni civilizaţi, când se va aprinde semaforul verde pentru pietoni, însă după ce am văzut cum toţi trec, indiferent de culoarea semaforului, am devenit şi noi "Парижане" :).

Trainer-ul care ne-a livrat training-ul a fost o doamnă de vreo ~45-50 ani din Elveţia. Mi-a spus că au şi ei "divergenţe" între vorbitorii de germană, franceză şi italiană. Situaţie familiară. Deşi doamna cunoaşte 6 limbi: franceza, germana, engleza, italiana, spaniola şi portugheza. Not bad. Fiind acolo mi-am amintit de "indivizii" de la noi care nu vor să înveţe nu că a şasea - a doua limbă, însă asta e o altă istorie...

Vinul de acolo tot e bun. Iar caşcavalul e mai delicios ca al nostru.

Toţi sunt pameşanîie pe iPhone. Unde nu te-ai uita, poţi vedea cel puţin pe cineva cu iPhone, iar dacă intri în metrou - atunci cel puţin vreo 3 persoane.

Traficul rutier e foarte bine pus la punct. Dacă pietonii îşi fac de cap, şoferii respectă regulile de circulaţie. Peste tot sunt semne care facilitează traficul. Am menţionat mai sus că nu am văzut ambuteiaje. Şi, chiar dacă au străzi înguste, au parcări pe marginea drumului, unde parchează cu o măiestrie adevărată. Iată aşa parchează fără ajutorul altei persoane.

Atitudinea oamenilor nu se compară cu a noastră. Este chestia pe care nu o poţi explica, dar o percepi foarte bine.

Noaptea Parisul e la fel de frumos.

M-au întrebat francezii impresii negative. Nu am putut menţiona ceva concret, pentru că după cantitatea de emoţii pozitive primite nu am putut observa detaliile şi părţile negative. Deja când voi merge a doua oară voi fi mai atent.

Parisul e frumos şi romantic, însă îi lipseşte ceva...
Îi lipseşte oamenii frumoşi care sunt în Moldova :)

noua imagine a Moldovei pentru turişti

În timp ce fiecare cetăţean al Moldovei se ocupă de activităţile sale zilnice, cine lucrează, cine învaţă, cine aşteaptă să-i chişi naşaru ceva, expertul din Marea Britanie Jack Delf împreună cu un grup de iniţiativă din Moldova lucrează la crearea brandului ţării pentru a promova Moldova şi tradiţiile istorice care s-au păstrat până în prezent.

Poate cineva ştie de acest brand al Moldovei:

Însă noul brand va arăta în felul următor:

La prima vedere nu m-a impresionat foarte tare, dar asta doar la prima vedere.

Şi defapt aceasta încă nu este varianta finală a logo-ului.

Aşteptăm varianta finală, iar între timp ne gândim cum putem promova Moldova în exterior.