privit azi emisiunea Replica de la prime, în care s-a dezbătut evenimentul din 16 mai 1812.
Duminică, la Replica, discutăm semnificaţia evenimentului din 16 mai 1812 şi a altor date care de dezbină. Nu rataţi emisiunea duminică, de la 18.30, pe PRIME şi pe privesc.eu
scriu foarte rar despre politică, dar am văzut la emisiune 6 oameni maturi care făceau valuri în tazic şi am hotărât să scriu.
dar nu e doar despre acei 6 oameni, ci despre marea majoritate a populaţiei pentru care evenimentul de acum 200 ani este printre priorităţile primordiale ce caracterizează bunăstarea ţării, despre acei care s-au întors cu curul la viitor pentru a respecta trecutul (câte la tema asta poţi citi pe
blogul ciotkos).
uitându-mă la emisiune mi-am amintit de bunelul meu, Iulian Gulea, care împreună cu toată familia au fost ”Supusi represiunii in 1949, fiind incadrati la 'chiaburi'” (
sursa). avea gospodărie mare familia sa. și tot el îmi povestea cum erau încărcați în vagoane, și cum oamenii mureau în acele vagoane, și cum nu aveai unde să-ți satisfaci nevoile fiziologice, și cum pe acei morți pur și simplu îi aruncau din vagoane la opririle care se făceau și multe multe alte istorii din viața sa. a pierdut-o pe mama în Siberia, a muncit din greu și a trecut peste multe acolo, dar s-a întors acasă. și chiar dacă nu avea nimic, a muncit și a obținut.
nu s-a jăluit pe nimeni, pentru că nu era sens. știa că dacă nu va munci pentru viitorul său, altcineva nu are să o facă pentru el. tocmai de asta a ajuns să fie director la o școală polivalentă din Drochia pentru un termen record de 33 ani.
dar să mă întorc la emisiune și la circul din țară. după cum spuneam, 6 oameni, maturi, apți de muncă și de a face lucruri mărețe dezbat pe seama unui eveniment care a avut loc 200 ani (!) în urmă și-l caută pe vinovatul (defapt pe vinovatul îl căutau mai puțini). am citit recent pe fb un comentariu în care ruşii au fost învinuiţi de "o totală lipsă de simţ etic şi juridic" precum că au "formulat pretenţii asupra acestui pământ".
serios? da nu-i nimic că asta era la război?
tot la emisiune se spunea că este important să ne cunoaştem trecutul. da, sunt de acord. dar problema majoră este că fiecare are propriul punct de vedere asupra evenimentelor ce au avut loc. şi, dacă tot se caută vinovaţi, păi vinovaţi sunt părinţii, care educă copiii săi, îi "modelează" după propriile viziuni, care într-un final rezultă în ură faţă de "acei care nu-s ca noi". asta nu este neapărat rău pentru familie, dar e mai puţin bine pentru societate, pentru că unii îs proromâni, iar alţii îs proruşi. în final avem o ţară dezbinată în două, tot datorită oamenilor care nu vor pur şi simplu să accepte istoria aşa cum este, fără a căuta vinoveţi, şi să muncească pentru viitor. toţi regretă faptele care au avut loc şi pe toţi asta aşa îi mistuie că ei simt o nevoie inexplicabilă şi stupidă să demonstreze ceva ce nu mai poate fi schimbat.
când faci o decizie proastă în viaţă, de obicei înveţi din ea (dacă eşti priceput să o faci) şi mergi mai departe, treci peste asta. da aici au trecut 200 ani, nimic nu a depins de ei, dar ei simt nevoia "să facă dreptate".
şi tot dacă vor să facă dreptate, nu contează, fie proromânii, fie proruşii, şi să demonstreze că punctul lor de vedere este corect şi corespunde adevărului absolut şi obiectiv, atunci mă gândesc - iată să ne închipuim că una din tabere a acceptat greşeala sa, au spus "da, voi aveţi dreptate, noi suntem de acord cu voi", se va schimba ceva? cumva brusc vom începe să trăim mai bine? măcar ceva? dar cât efort se consumă în van la acest subiect...
şi un ultim lucru. Godea a spus că pentru a avea un viitor, trebuie să ne cunoaştem trecutul.
adevărat, dar incomplet.
englezul Charles Lutwidge Dodgson a zis odată că "If you don't know where you are going, any road will get you there." (Dacă nu ştii unde mergi, orice cale te va aduce acolo).
La moment noi suntem o ţară care îşi cunoaşte foarte bine trecutul (chiar dacă fiecare îl interpretează în felul său), însă nimeni nu ştie unde este viitorul nostru.
iar după cum a fost menționat la TEDx Kiev astăzi: ”Единственный способ предсказать будущее - это изобрести его”, păcat că la noi politicienii
nu știu nu vor să seteze vectorul direcției de dezvoltare a Moldovei.
Așa că dragi Moldoveni, întoarceţi-vă fundurile spre trecut, că el nu fuge nicăieri deja, şi priviţi ferm înainte, inspiraţi adânc aerul proaspăt al viitorului pe care vi-l doriţi, acceptaţi oamenii care trăiesc cu voi într-o ţară şi
la treabă, pentru că nimeni nu o să facă nimic pentru voi.
