Friday, September 24, 2010

Arată de ce eşti în stare!

Ca să nu fiu banal şi să întreb întrebări întrebătoare (opa!), de genu: vrei ceva nou, provocător, fascinant? voi pune doar linku http://bizarena.org şi aş vrea să menţionez doar un lucru.

În lume sunt o mulţime de oportunităţi de dezvoltare personală, pentru fiecare, zilnic.
La noi în Moldova sunt mult mai puţine. Iar cele care ajung la cunoştinţa oamenilor le poţi număra pe degete. Şi doar o mică parte din aceştia care cunosc într-adevăr beneficiază de oportunităţi.

Ce este Bizarena? (click pentru a desfăşura)
În câteva cuvinte - vei avea posibilitatea să coordonezi o companie internaţională pe durata a 3 ani virtuali. dar nu doar să o coordonezi, ci să-ţi planifici acţiunile tale pentru ca compania să crească şi să se dezvolte mai rapid decât compania concurenţilor tăi. Tot procesul se va facilita de o platformă online tare krutaia, care îţi oferă frâu liber acţiunilor pe care vrei să le faci. Aici îţi dai seama că ceea ce înveţi la universitate îi foaie verde la ureche şi că coordonând compania trebuie să acţionezi, rapid şi corect.

Pentru mine asta-i tare cruta, să-mi închipui o companie globală precum Nokia, Oracle, etc. să fie sub coordonarea mea... numai că deja nu sunt student :(...

Monday, September 20, 2010

învăţăm de toate

Am privit aseară "Босиком по мостовой". Mi-a plăcut. E despre o domnişoară care 19 ani a fost ţinută de maică-sa în casă, după care maică-sa a murit şi ea a fost dusă în spitalul de psihiatrie.
Privind filmul îţi dai seama cât de tare ne schimbăm pe parcursul vieţii şi cât de tare societatea în care trăim ne afectează. Cât de bine şi de mult lumea învaţă a minţi la orice pas, a urî, a vorbi pe la spate, a înjura, a ofensa fără pricină şi multe altele.
Apoi dacă mă gândesc, păi nu ne învaţă asta la grădiniţă, sau şcoală, sau universitate... dar oricum lumea le ştie.
Rezultă că sistemul este făcut astfel încât fără ele nu poţi şi le înveţi pe parcurs? Sau oamenii sunt atât de slabi moral încât nu pot fără astea? iaka stau şi mă gândesc...
Concluzia? nici nu ştiu... fiecare îşi alege ce şi cum face în viaţă.

sursa imagine

Friday, September 17, 2010

limba noastră și a lor

tot citesc posturi despre ”de ce avem atât de multe locuri unde se folosește limba rusă?”, că este peste tot, atât offline cât și online.
și dacă să-mi aduk aminte, Nicu spunea precum că dacă un fenomen se petrece cu o rată mai mare de 50% față de alte fenomene similare, atunci se consideră că este o normalitate.
acum nu știu cifra nici măcar aproximativă, dar intuiesc că limba rusă la sigur se folosește în mai mult de 50% de cazuri. respectiv, pentru RM este normal să vedem limba rusă pe afișe, tablouri, online, etc.
dar nu, sunt mudași oameni care oricum îs contra că scrie în limba rusă. pentru ei tăț trebu să vorbească româna, și #mat. blea parcă-s copkii, sincer. nu iaka te uiți la el, parcă-i om matur, are și păr deam pe unde îl are, da nu vre să înțeleagă elementarul, că rusofonii nu acceptă comenzi, pentru că ei vorbesc rusa. trebuie să-i facem să vree să vorbească româna. iaka închipuițivă să vă spună să vorbiți de az înainte în rusă, a? și, ați vorbi?
da la noi și unii cu coarnele se pun și alții și nimeni ”ni v kakuiu”.

dar dacă să mă întorc la limba rusă, ap câteodată la întrebarea
- Da di și tu începi comunicarea în rusă?
să-i răspund cum spune un coleg de al meu
- N-are și să te F*TĂ!
pur și simplu pentru că e alegerea mea.
da, recunosc că uneori o fac (adică încep comunicarea în rusă), pentru că așa sunt și prietenii și colegii nu au decât să mă accepte așa cum sunt.

și încă, oamenii din alte țări se mândresc că cunosc două limbi, da la noi în țară îs niște mudași, care se socot #mat șini, dar defapt nu pot să ducă măcar o hârtiuță la gunoi.

imaginea am copiat-o mai demult, respectiv nu am sursa

Thursday, September 16, 2010

acum când nu pricep prea multe

după o zi nebună la serviciu, acum când creierul funcţionează la foarte puţine procente, am decis să fac ceva - să-mi schimb design-ul la blog. 
şi iată ce s-a primit.

da acu mă duk acasă...
seară bună

Tuesday, September 14, 2010

nefericiţii

iaka spune-mi, da-da Tu, iaka acum eşti fericit? amuiană la momentul dat eşti fericit?

DA?
mă bucur foarte mult pentru tine, poţi să nu citeşti mai departe.

NU?
da te-ai întrebat de ce nu eşti fericit? ce îţi stă în cale? şi blea nu-ţi ajunge pentru fericire?!
bani? maşină? statut social? lux? un serviciu bine plătit? tusoffşi?
sunt mai multe, dar dacă te-ai regăsit cel puţin prin acele enumerate mai sus, ap eşti un ratat... îţi iroseşti viaţa în zadar... nu ştii să preţuieşti ceea ce ai.
zilnic văd oameni botoşi, supăraţi pe viaţa asta că nu au ceea ce vor, dar nici nu observă ceea ce au. cum blea oamenii din africa pot fi atât de fericiţi cu ceea ce au (dar au ei foarte puţin), da la noi în societate mai mulţi de 50% îs nişte hapsâni mercantili nefericiţi supăraţi pe soartă că nu le-a dat mai multe în viaţa asta, care numa stau şi aşteaptă să le cadă ceva "şară", sau să naibească pe cineva...
niş nu ştiu cum să termin postul dat... n-aşteptaţi să vă dea cineva ceva, nimeni nu vă este dator cu ceva...
şi încă
nu fiţi supăraţi pe soartă, că este în rusă o vorbă: "на обиженных воду возят"

sursa imagine

Friday, September 10, 2010

dispoziţie de toamnă


e toamnă. lumea care mai posomorâtă, care mai tristă, da care mai bucuroasă că a venit toamna, cu problemele sale, cu bucuriile sale, cu anotimpul său ploios, galben, sumbru, dar frumos...
şi când vrei să te relaxezi şi să evadezi de toate problemele, lucrurile, oamenii, de tot tot tot, atunci îţi pui căştile, intri aici, închizi ochii, te laşi pe speteaza scaunului şi... eşti parcă în altă lume, unde tot ce se aude este cântecul ploii şi ciripitul păsărelelor... şi e bine...

sursa imagine

Monday, September 6, 2010

creierul şi gogoaşa (poveste filosofică)

iaka avem un om.
şi este cam sărac, are un serviciu prost plătit pe care îl urăşte, iar viaţa personală ar putea fi mai bună.
#mat, dă-o naibii introducerea asta... ce vreau să spun este că omul are geniala koncenaia abilitate de a se "ascunde" de problemele sale. creierul se ascunde într-o gogoaşă precum larvele unor insecte şi i se pare că este protejat... şi că problemele nu-l mai răzbat, dar defapt totul ce a făcut - s-a lipsit de abilitatea de a gândi raţional, lăsând problemele nesoluţionate să-i influenţeze mai departe viaţa. e asemenea struţului - doar îşi ascunde capul în nisip, sau asemenea realităţii din Matrix, unde mintea se simţea foarte bine în lumea virtuală.
şi nu poţi distruge acest cocon decât din interior, dar omul este slab şi preferă să stea aşa.
de aici toţi (ladna, aproape toţi) alcoolicii, narcomanii (aceştia poate îs mai puţini), nenorociţii care se jăluie pe soarta lor grea şi nemiloasă şi alţii...
ei au uitat că sunt puternici, ei nu mai cred în aceasta, preferând să fie slabi, ca cineva să-i jăluie... mititeii... şi când îi jăluie, le place, şi fac orice ca să-i mai jăluie o dată. şi de asta profită alţii.

dar până la urmă fiecare problemă ne oferă o alegere, iar fiecare om îşi face alegerea sa

blea şi filosofic am scris o_O
sursa imagini

Friday, September 3, 2010

chiar vrei sau crezi că vrei?

Este în limba rusă o vorbă:
"Захочешь - найдешь возможность, не захочешь - найдешь причину."
Apu iaca. Aplicabil peste tot.
Dacă vrei ceva - ai ceva
Dacă nu ai ceva, atunci nu vrei acel ceva.
Iarăşi totul este simplu, sau nu?
De ce când suntem flămânzi, vrem mâncare, ne ducem să mâncăm sau dacă ni s-a făcut poftă de îngheţată, ieşim din casă până la cea mai apropiată alimentară şi ne cumpărăm la kilogram,
iar dacă vrem să facem sport, aşa şi nu ajungem în sală?
pentru că nu vrem, ci ne creăm o iluzie că vrem, iar la anumite tentative de a realiza dorinţa găsim "atmăşti". şi ne e bine cu iluziile acestea, pentru că ne dau speranţă... şi încă probabil ele sunt etapa de trecere de la nedorinţă la dorinţă.
probabil că totuşi e aşa... sau nu?

sursa imagine

Thursday, September 2, 2010

dans

cât de frumos e dansul... orice tip de dans...
muzica te străpunge, vibraţiile sunetului te scufundă în lumea dinamică a dansului, mişcările corpului sunt expresia emoţiilor...
creaţie, improvizare, expresie... 



demult vreau să mă înscriu undeva la dansuri, da ciota nu mă ajunsese-ră mâinile (sau picioarele, sau altă atmazcă), dar nici nu prea cunoşteam şcoli de dans. până acum. iar acum am găsit ceva mai potrivit.
Studioul de dans Igor Munteanu - grup pe facebook, site nu au (momentan). e accesibil (preţ) şi mult promiţător. (aici a mai scris despre sudiou Cernomaz)
mai e şi un twitterist care se ocupă de dansuri, mai mult HipHop din câte ştiu, KompasArtist.
şi încă mai e şi Teodor Dance Studio, da de ei am ştiut mai demult.

acum am totul ce-mi trebuie, parcă. dar parcă ceva lipseşte...
da dansul paliubomu este frumos